R.I.P. Recorder: ipocriții internetului
26.04.2025
E întotdeauna regretabil atunci când o agenție de știri, care ar trebui să le prezinte într-un mod nepartinitor, își lasă simpatiile politice să iasă la iveală, mai ales când aceasta se întâmplă într-un videoclip atât de important ca "portretul unui candidat".
Poate pentru câțiva acest lucru nu va părea atât de important. Este totuși, pentru a ne putea face o părere, neinfluențată de antipatii de moment sau de narativele partinitoare ale unei agenții de știri asupra unui subiect anume.
Am fost la fel de șocat, atunci când un reporter România TV vorbea în fața camerei ca un activist, nu ca un reporter. Aceasta nu prezenta știrile, își exprima opinia politică. Era atât de revoltată că lumea îl sprijină pe Crin Antonescu ca președinte, încât a început să se adreseze audienței cu "Nu e nimic greșit în a susține pe cineva. Dar pe cine, doamnelor și domnilor? Pe Crin Antonescu? Omul care...(opinii politice)"
Atunci, ca și acum, agențiile de știri continuă să lase preferințele politice să intervină în calea datoriei, aceea de a prezenta știrile într-un mod obiectiv, astfel încât audiența să-și formuleze singură ideile.
"Recorder" ne oferă un exemplu cum nu se poate mai bun în cadrul clipului "PORTRET DE CANDIDAT: Crin Antonescu".
În cadrul acestui clip, aceștia rotesc unele informații, astfel încât să-i facă un portret tendențios lui Crin Antonescu. Întrucât este un bun exemplu de știre partinitoare, precum și fiindcă nu pot suporta "portrete de candidat" care conțin jumătăți de adevăr, în acest articol voi încerca să arăt toate inconsistențele din acest videoclip, iar apoi să le demontez pe rând.
Înainte de a începe însă, vreau să vă anunț că toate rețelele mele sociale vor fi la finalul articolului. Deasemenea, dacă doriți să mă sprijiniți în realizarea articolelor sau vreți să aveți parte de conținut extra, Patreon-ul meu va fi în descriere.
Cazul I
Începând de la minutul 3:18 până la minutul 3:44, Recorder, prin intermediul reporterului Ciprian Ranghel spune următoarele:
"Într-o telegramă trimisă către Washington în 2009, un diplomat din cadrul ambasadei Statelor Unite la București menționează o discuție cu Vasile Blaga, pe atunci ministru și lider PDL, în care acesta din urmă îi făcea un portret deloc măgulitor adversarului său politic de la acea vreme: Antonescu este un bun orator dar este leneș și lucrează doar 2 ore pe zi iar asta numai dacă are chef "
Întrebarea e: Dacă e să credem spusele cuiva, de ce să le credem tocmai pe ale unui adversar politic al lui Crin Antonescu, care ar fi capabil să spună orice pentru a-l discredita pe acesta, mai ales în fața unui reprezentant al Statelor Unite?
Și, ca să fiu clar, nu susțin că NU ar fi fost așa, ci doar că, în contextul demonstrării premisei mai sus menționate (aceea că Crin Antonescu ar fi absentat în mod frecvent din parlament), această "dovadă" nu e concludentă.
În opinia mea, astfel de așa-numite "dovezi" nu au alt rol sau sens, în afară de acela de a lungi clipul...
Cazul II
În mod similar, între 4:35-5:15, următoarele cuvinte sunt rostite:
"În această perioadă Antonescu este convocat la securitate unde dă o declarație în legătură cu un prieten din copilărie care încercase să fugă din țară. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a decis că acest document nu are valoarea unei delațiuni și nu-l transformă pe Antonescu în colaborator al Securității.
"Nu am făcut niciodată caz de acest lucru. De altfel, se miră unii că eu nu am povestit. Eu nu aveam ce povesti. Asta a fost un fapt banal; au plecat mii de oameni din România. Mii și alte mii de colegi de serviciu au fost chemați la securitate să dea declarații; era o formalitate. Nu mi s-a părut că am suferit ceva special atunci."
Din acest segment se poate înțelege că Antonescu încerca să minimizeze faptul că a scris o declarație pentru securitate.
Totuși, dacă vă uitați în context, Antonescu vorbește despre faptul că el nu a dat informații importante despre prietenul său din copilărie, fapt dovedit de numele documentului: "Declarație" nu "Notă Informativă".
Permiteți-mi să fiu sceptic în ceea ce privește presupusul reportaj "obiectiv" al celor de la Recorder. Sincer să fiu, sunt scârbit de ipocrizia lor. Aceștia au pus în descrierea videoclipului:
"Este un vot care poate schimba în mod semnificativ traiectoria României pentru următorii ani și de aceea considerăm că este esențial ca fiecare cetățean să-și formeze o opinie cât mai bine documentată despre politicianul pe care va pune ștampila."
Da, e bine să ai o opinie documentată, dar e și mai bine să ți-o formezi singur decât să ți-o inoculeze altcineva...
Recorder încearcă să-l picteze pe Crin Antonescu ca fiind un om care ar avea ceva de ascuns. În mod convenabil, au uitat totuși să menționeze că acesta a citit în fața presei declarația scrisă în 1988 și le-a împărțit acestora din urmă copii ale aceleiași declarații.
Cazul III
Începând de la minutul 16:24 până la 17:26, Recorder transmite:
"Revenit în lumina reflectoarelor (Crin Antonescu) vorbește mult despre trecut dar discursurile sale electorale nu par să mai electrizeze ca în vremurile bune..."
[fragment din discursul electoral al lui Crin Antonescu]
Urmează mai apoi un dialog dintre jurnaliștii Recorder și votanții lui Crin Antonescu.
"- Păi și cum faceți, plecați înainte să se termine?
- Nu plecăm, nu, așteptăm pe cineva.
- Dar vorbește domnul Antonescu..."
(Votanții 1 și 2)
"- Plecăm mai devreme ca să evităm aglomerația. Știm deja discursul, l-am urmărit și la Cluj; aproximativ același discurs și încercăm să evităm aglomerația."
(Votantul 3)
Vedem aici cum plecarea susținătorilor este interpretată, în mod greșit cred eu, ca o dovadă a lipsei de relaționare cu publicul. Ca un fel de dovadă pentru "ruginirea" discursului lui Crin Antonescu.
Putem observa însă că nici una din persoanele intervievate nu a plecat din cauza discursului repetitiv, unele nici măcar nu au plecat. Acum, se prea poate să fi existat anumite indicii care să-i fi ajutat pe jurnaliștii Recorder la formularea unei concluzii. Însă problema e că acestea nu apar în videoclip...
Lucrurile pot fi interpretate și altfel: Având în vedere că discuția dintre jurnaliștii Recorder și votanții lui Crin Antonescu se desfășoară în Dolj iar în discuția cu votantul 3, acesta menționează că i-a urmărit discursul electoral și la Cluj, putem deduce din exprimarea acestuia că EL personal a fost la Cluj.
Astfel, acest clip demonstrează tocmai contrariul interpretării celor de la Recorder. Dacă votantul 3 se află acum în Dolj, însă a fost prezent și la Cluj înseamnă că a parcurs 400+ Km cu mașina, tocmai pentru a asista la ambele discursuri.
Dacă nu vă convine posibilitatea ca scopul traversării distanței de către votantul 3 să fi fost pentru a-i asculta discursul lui Crin Antonescu, putem genera o ipoteză cu privire la scopul cu care a fost la Cluj (poate muncă, poate altceva). Totuși, chiar dacă motivul se poate să fi fost altul, faptul că individul a fost capabil să identifice discursul de la Dolj cu cel de la Cluj demonstrează că a fost atent la ambele.
E irelevant faptul că a plecat mai repede pentru a evita aglomerația, atâta timp cât acesta a fost deja prezent la discursul din Cluj, dar a făcut și efortul în plus să se deplaseze la discursul din Dolj. Ați putea protesta: "Dar Tudor, dacă stătea aproape și doar trecea prin zonă?". Problema cu această ipoteză e că îl contrazice chiar pe votantul 3. Acesta spune că a plecat pentru a evita aglomerația. Dacă stătea pe aproape, ce aglomerație să evite?
În legătură cu votanții 1 și 2, mi se pare că declarația acestora cu privire la motivul pentru care se deplasează puțin și nu stau cu ochii ațintiți pe Crin Antonescu nu are niciun motiv pentru a fi pusă la îndoială. Există nelimitat de multe posibilități pentru care aceștia au ales să meargă într-un loc mai retras iar a susține că principalul motiv este discursul lui Crin Antonescu denotă o anume ignoranță și malițiozitate.
Fragmente interpretate greșit
Minutele 24:49-25:32; Antonescu declară:
"Justiția va lucra doar pentru lege și pentru cetățeni. Nu mai accept să se facă politică prin intermediul justiției! Asta înseamnă că vom lupta cu adevărat împotriva corupției fără a ocoli pe nimeni, da' nu vom hărțui oameni care după șase, șapte, zece ani, scoși din politică, scoși din afaceri, despărțiți de familie să fie găsiți nevinovați, achitați, fapta nu există. Justiția nu va mai face politică!"
Iar Recorder, cu stilul lor clasic de a interpreta greșit lucrurile:
"(Antonescu) Critică justiția pentru faptul că a dat peste cap viețile unor politicieni și oameni de afaceri."
Nu. Antonescu nu a făcut asta. A advocat pentru eliminarea corupției în sistemele judiciare, astfel încât justiția să nu fie folosită ca o armă politică.
Și-a exprimat nemulțumirea că anumite persoane influente din poziții de putere pe plan judecătoresc acuză fără dovezi oameni nevinovați care nu sunt de acord cu ei pe plan politic, pentru ca peste ceva timp, aceștia să fie "achitați" sau să nu se constate nicio neregulă.
As mai putea continua așa încă cel puțin o pagină, însă am decis să mă limitez la cazurile evident partinitoare.
Concluzia
Este foarte important să identificăm astfel de știri, prezentate subiectiv și să-i avertizăm pe cei din jurul nostru de pericolul pe care-l reprezintă acestea. Nu doar că sunt dăunătoare pentru cariera unui om, ci sunt dăunătoare și pentru cei ce le urmăresc și le cred...
Bibliografie
Allan, S. (2010). News Culture (3rd ed.). London: Routledge.
Cheregi, B. (2015). Media representations of political leaders: A multimodal analysis of Romanian presidential elections. Journal of Media Research, 8(1), 3–19.
Coman, M. (2003). Mass Media, mit și ritual: O perspectivă antropologică. Iași: Polirom.
Croteau, D., & Hoynes, W. (2019). Media/Society: Industries, Images, and Audiences (7th ed.). Thousand Oaks, CA: Sage.
Hallin, D. C., & Mancini, P. (2004). Comparing Media Systems: Three Models of Media and Politics. Cambridge: Cambridge University Press.
Lăzăroiu, S. (2010). Trust in media in post-communist Romania. Romanian Journal of Journalism & Communication, 5(2), 45–63.
McQuail, D. (2010). McQuail’s Mass Communication Theory (6th ed.). London: Sage.
Recorder (2019). Portret de candidat: Crin Antonescu [Video]. Recorder. Disponibil la: https://recorder.ro
Thompson, J. B. (1995). The Media and Modernity: A Social Theory of the Media. Stanford, CA: Stanford University Press.
Voltmer, K. (2013). The Media in Transitional Democracies. Cambridge: Polity Press.